Cântec pentru o despărţire
Poate ar trebui şi lacrimi să existe…
şi dungi de durere, şi aripi de tristeţe,
şi păsări să zboare cu făgădueli,
şi culorile mai schimbătoare pe feţe,
şi, poate, străinii uimiţi, mulţumiţi,
Să ne prindă în sfere multicolore
Ca într-o capcană a propriei satisfacţii,
Până istovindu-ne, fără de putere,
Ne vor lăsa în ochi la alţii…
Şi, poate, încă ceva ar trebui,
Ca un strop de sare… Dar tu stai uimit
Departe de orice peron, de orice plecare
şi îţi închipui că mă vezi cum fug,
Apoi nu mai sunt, şi vorbe nu-ţi aduc,
şi nu-mi arunc privirea înapoi…
Şi-atît de simplă este despărţirea…
Şi care-i despărţirea pentru noi?…
1977
Lasă un comentariu