Poésie d’Amour
februarie 7, 2009
Oftat închis în auz
Mi-am turnat vorbele în palme, poftiţi:
Voi, patru anotimpuri flămânde de mine,
Serviţi.
Istovită de anii mei, nu încap în nici o oglindă
A celor patru zări; ca focul în lemne
Surâd blândă.
Oftatul, din suflet eliberat, s-a închis în auz,
Nu-l goneşte nici o rugăciune, nici o sudalmă –
Preludiu confuz.
M-am răspândit ca un zbor neterminat
Din casă în casă, din palmă în palmă –
M-am înălţat
În numele de Mamă.
23.09.1983
Entry Filed under: poeme. Etichete: Renata Verejanu.
3 Comments Add your own
Leave a Comment
Some HTML allowed:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Trackback this post | Subscribe to the comments via RSS Feed
1.
salt | februarie 17, 2009 at 12:39 pm
“M-am raspandit ca un zbor neterminat
din casa in casa…”
Un frumos imn pentru mame…
Stiti ce trebuie sa faceti acum?
2.
Lider | februarie 21, 2009 at 12:42 pm
Să scriu un poem şi mai frumos
Merci.
3.
Andreea | februarie 21, 2009 at 3:41 pm
Sunt extrem de fericita ca mai exista oameni care scriu poezie adevarata (rima, ritm, imagine poetica, frumusete)! Ma numesc Mocanu Andreea Oana, sunt din Craiova , am 28 de ani si, desi nu am inca experienta necesara, as putea spune ca sunt poeta (am publicat 2 volume de poezie). Scriu poezie clasica (stil gotic si pre-rafaelit).V-am citit intamplator poeziile si m-au emotionat. Cum spuneam mai sus, sunt incantata ca am descopeit in ziua de azi un om, o femeie care scrie poezia asa cum ar trebui ea sa fie ( stiu ca nu am dreptul sa-mi exprim inca o parere data fiind minuscula mea activitate literara, insa asta este ceea ce cred). Sunt foarte dezamagita de poezia moderna care se incurca in cuvinte pompoase, incercand parca sa exprime esenta unei pietre filozofale. In realitate, si aceasta nu este numai parerea mea, nu este decat “mult zgomot pentru nimic” . Sincer , nu stiu cate dintre persoanele mai putin initiate in tainele poeziei “prea culte” pot sa o inteleaga. Oameii prefera poezia care le ofera o imagine, care sa exprime ceva inteligibil nu o imagine parca desprinsa dintr-o panza a lui Miro’ sau Picasso in perioada urmatoare cubismului ( cu tot respectul pentru marii pictori pe care personal insa nu ii inteleg si nu as putea sa-i prefer unui Degas, Renoir sau oricarui pictor baroc sau renascentist, maestrii ai formei si expresiei artistice).
Ce sfat i-ati da unei tinere poete care se impiedica de amprenta comercialului si dezinteresul pentru lectura al semenilor nostri
( nu ma refer la toti, insa, din pacate , la o mare parte) ?
Stiu ca sunteti foarte ocupata, insa astept cu interes un semn de la dumneavoastra.
Va multumesc.