Archive for noiembrie, 2008

Renata Verejanu autorul Conferintei Europene a JJ

În lunile septembrie – noiembrie 2008 poeta Renata Verejanu s-a dedat peste 150% muncii în Societatea Civilă, a implementat un număr record de proiecte, la care au participat peste 5000 de participanţi din 7 ţări… a ţinut peste 30 de pledoarii… a creat 4 noi structuri… a oferit trei recepţii, dar nu a uitat de poetul Renata Verejanu – a avut un şir de întîlniri cu cititorii săi, o serată în Sala Mare a Uniunii Scriitorilor, a mers la ţară şi şi-a ajutat sora mai mare la culesul roadei, apoi a venit pentru o săptămînă la Hramul satului… Şi spre marea ei bucurie nu a avut nici un minut să se gîndească la sărăcia din ţară…

2 comments noiembrie 30, 2008

Renata Verejanu in lumea sa

Renata Verejanu

 

 

 

 

 

 

Renata Verejanu – poetul ofrandei omeniei…
În preajma ei e meteu omenie, bunătate, bucurie…
şi multe personalităţi…

In poza: compozitori, interpreti, lideri de ONG-uri din 10 tari…

Add comment noiembrie 20, 2008


Feed-uri

Articole recente

Pagini

 

noiembrie 2008
L M Mi J V S D
« Oct   Dec »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

Arhivă

Academia Europeana

AMP

Cluburile Consiliului Europei

Conferinta TT

Consiliul Europei

Destin

Mass media

Micul Print

omct

Parteneti

poetul pe Internet

poeţi contemporani

politicieni

Proiecte

Senzational

UNESCO

Meta

comentarii recente

Blog Stats

Flickr Photos

Nubes de lluvia - Rain clouds - Explore ! (Front Page)

More Photos
Bine aţi venit în lumea poetei Renata Verejanu. Lider al Societăţii Civile, jurnalist, ambasador popular, mamă, femee, prieten, luptător pentru drepturile omului, promotor al democraţiei, promotor al activităţii Consiliului Europei etc.etc.etc. Dar mai întâi de toate - om de mare omenie. Mai simplu zis: Ofranda omeniei. Simple pioneze De mi-aţi lipi geamul tot cu bancnote de o mie Şi mi-aţi aşterne covoare la scară când ies - Adevărul în sângele meu niciodată nu întârzie, Cu lacrima lui - şi surâd, şi gândesc. Mi s-au dus paşii grei toţi pe ecuator, Înfăşurând planeta, să nu explodeze. Nu sunt proprietar, ci numai autor Al acestor rânduri - simple pioneze Cu care prind prezentul pe perete Să-i vadă păcatele cei încă nenăscuţi… Nici o ninsoare trupului căldură să nu-i ierte, Şi fie-mi pornirile strivite de cei mulţi. De mi-ar înfăşura gura cu tapete Să nu pot îngâna cuvântul iubire, Propriile versuri sunt acele trepte Pe care cobor când îmi ies din fire… 1980 Din cartea “Stema destinului