Intalnire cu poeta Renata Verejanu

decembrie 18, 2007

Azi, marti, 18 decembrie 2007, indragostitii de poezie au avut o intalnire nemaipomenita cu poeta Renata Verejanu, liderul Organizatiei Mondiale a Copiilor Talentati. Toti bibliotecarii din raionaul Straseni au primit cate un set de Reviste “Micul Print”, Ziarul “Copiii Europei” si cate o carte de poeme “Ofranda omeniei”.

Intalnirea planificata pentru o ora, a tinut 4 ore! si toti mai doreau sa vorbeasca, sa ia autografe de la poetul devenit drag.

Cronicar

Entry Filed under: intalniri cu cititorii. Etichete: .

Leave a Comment

Required

Required, hidden

Some HTML allowed:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed

Feed-uri

Articole recente

Pagini

 

decembrie 2007
L M Mi J V S D
« Nov   Ian »
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Arhivă

Academia Europeana

AMP

Cluburile Consiliului Europei

Conferinta TT

Consiliul Europei

Destin

Mass media

Micul Print

omct

Parteneti

poetul pe Internet

poeţi contemporani

politicieni

Proiecte

Senzational

UNESCO

Meta

comentarii recente

Blog Stats

Flickr Photos

Pillow of Snow

More Photos
Bine aţi venit în lumea poetei Renata Verejanu. Lider al Societăţii Civile, jurnalist, ambasador popular, mamă, femee, prieten, luptător pentru drepturile omului, promotor al democraţiei, promotor al activităţii Consiliului Europei etc.etc.etc. Dar mai întâi de toate - om de mare omenie. Mai simplu zis: Ofranda omeniei. Simple pioneze De mi-aţi lipi geamul tot cu bancnote de o mie Şi mi-aţi aşterne covoare la scară când ies - Adevărul în sângele meu niciodată nu întârzie, Cu lacrima lui - şi surâd, şi gândesc. Mi s-au dus paşii grei toţi pe ecuator, Înfăşurând planeta, să nu explodeze. Nu sunt proprietar, ci numai autor Al acestor rânduri - simple pioneze Cu care prind prezentul pe perete Să-i vadă păcatele cei încă nenăscuţi… Nici o ninsoare trupului căldură să nu-i ierte, Şi fie-mi pornirile strivite de cei mulţi. De mi-ar înfăşura gura cu tapete Să nu pot îngâna cuvântul iubire, Propriile versuri sunt acele trepte Pe care cobor când îmi ies din fire… 1980 Din cartea “Stema destinului